Localitati Neamt
Neamt
Turism Neamt
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

COSTUMUL POPULAR DIN JUDEŢUL NEAMŢ / THE FOLK COSTUME IN NEAMT COUNTY

Costumul popular din judeţul Neamţ, atât cel femeiesc cât şi cel bărbătesc, deşi, în linii mari, este asemeni costumului din Moldova, prezintă unele caracteristici determinate de condiţiile geografice şi istorice specifice zonei.
Portul popular din zona Neamţ păstrează elemente străvechi ale portului românesc, ca de exemplu camaşa dacică, încreţită la gât.

COSTUMUL FEMEIESC este compus din:
- cămaşă (încreţită la gât);
- poale;
- catrinţă;
- bârneaţă;
- bundiţă;
Cămaşa, bogat ornamentată cu motive geometrice, florale, zoomorfe şi chiar antropomorfe, era lucrată pe pânză ţesută în casă (în stative). Acest tip străvechi de cămaşă se regăseşte pe Columna lui Traian. Ornamentele dispuse pe "stani" şi mâneci, erau lucrate cu "lanica" sau "arnici", într-o singură culoare, în două sau mai multe culori, în funcţie de zona de provenienţă.
Poalele, ornamentate doar în partea de jos, respectă acelaşi model cu cel al cămăşii.
Catrinţa este piesa vestimentară care se îmbracă peste poale şi care acoperă trupul de la brâu în jos.Ţesută tot în casă, în 4 sau 2 iţe din lână şi cu vrâste de mătase sau fir auriu şi argintiu (în cazul catrinţei de sărbătoare), catrinţa este întâlnită pe tot cuprinsul judeţului Neamţ. Locul acesteia este luat, în unele sate de la şes, de pesteman (comuna Trifeşti) sau fusta creaţă pe care o găsim în localităţi ca Târpeşti sau Ion Creangă.
Peste mijloc, femeile se încing cu bârneaţă, ţesută de asemenea în 4 iţe, din canava, în culori asortate cu cele folosite la catrinţă. În unele sate, pe sub catrinţă, femeile se încingeau cu brâu, bârneaţa fiind pusă pe sub catrinţă.
Asemeni ţărăncilor de pe tot cuprinsul românesc, şi femeile din zona Neamţului, îşi acopereau capul doar după nuntă (cununie), tinerele fete umblând cu capul descoperit. Specifică Neamţului este casânca, fie neagră, fie înflorată. În unele sate se purta şi bariz (un batic înflorat) sau, în vechime, ştergare. De asemenea, în zona extracarpatică, se purta şi batista albă în trei colţuri, ornamentată cu mărgele şi dantelă. În vechime femeile îşi acopereau capul cu ştergar sau fişiu. Acest gen de acoperământ îl mai poartă doar femeile vărstnice.
În ceea ce priveşte încălţămintea, până după mijlocul secolului trecut, femeile purtau, ca şi barbaţii, opinci. Acestea erau confecţionate din piele de porc sau de vită şi se încălţau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (colţuni) tricotaţi din lână.

COSTUMUL BĂRBĂTESC
Costumul popular bărbătesc din judeţul Neamţ este asemănător celui de pe întreg cuprinsul Moldovei, puţinele deosebiri fiind date de cromatică sau motivele decorative. Acesta se compune din :
- căciulă
- cămaşă
- fustă
- bundiţă
- brâu (chimir)
- iţari (cioareci)
Ca şi portul popular pentru femei, şi cel bărbătesc era confecţionat în mare parte în casă.
Căciula, purtată mai ales în anotimpul rece, era confecţionată din pielicele de miel.
Camaşa: în zona Neamţului există 3 tipuri de cămăşi bărbăteşti:
- camaşa bătrânească, care se poartă mai rar, în unele sate dispărând în totalitate.
- camaşa cu fustă, care este compusă din două piese - camaşa propriu-zisă şi fusta creaţă. Broderia era executată cu arnici şi cu mătase, cu motive geometrice, vegetale sau zoomorfe, în una sau mai multe culori. Ornamentaţia este mai puţin bogată decât la camaşa femeiască, fiind dispusă pe guler, la umăr, pe stăni şi la terminaţia mânecilor. Acelaşi model apare şi la terminaţia fustei.
- cămaşa cu platcă
Brâul - ţesut în război (stative) în 2 sau 4 iţe, încinge mijlocul bărbatului peste cămaşa. Cei mai înstăriţi purtau în locul brâului, chimir confecţionat din piele şi ornamentat cu cusături sau împletituri din fâşii de piele, iar în unele cazuri, chiar cu mărgele.
Iţarii (cioarecii) - sunt pantaloni a căror vechime este plasată în vremurile dacice. Confecţionaţi dintr-o stofă specială, albă, lucrată în casă, aceştia aveau o lungime mult mai mare decât cea a piciorului, astfel încât, atunci când erau îmbrăcaţi, se încreţeau pe gambă.
Opincile - confecţionate din piele de porc sau de vită, au cedat locul cizmelor cu carâmb înalt, odată cu trecerea vremii.
Bundiţa - este piesa vestimentară comună, purtată atât de femei, cât şi de bărbaţi. Lucrată pe jamsă (o piele foarte fină de miel), bundiţa sau bondiţa este un cojocel fără mâneci, bogat ornamentat cu motive geometrice şi vegetale (florale), cele din urmă fiind mult mai des întâlnite.
În Neamţ exista 2 tipuri de bundiţe: cea scurtă, întâlnită mai des pe Valea Muntelui şi în zona Pipirig, şi cea lungă, numită şi cheptar, întâlnită în sate precum Tazlău şi Ghindăoani. Principala caracteristică a acestei piese de port este marea bogăţie cromatică.
Pe timpul iernii, în zona Neamţului ca şi-n alte părţi ale Moldovei, ţăranii purtau sumane, între care cele mai renumite erau cele purtate la sărbători, numite şi sumane cu sarad. Saradul este o broderie realizată din fire fine de lână şi care era cu atât mai bogat cu cât era mai înstărit cel ce-l purta. O altă caracteristică a sumanului de sărbătoare, şi nu numai, o constituie croiala. Clinii sumanului dădeau şi denumirea acestuia de suman cu clini sau suman cu falduri.
O alta piesă de port întâlnită este spenterul care este un cojocel scurt, cu mâneci, realizat din piele, ca şi bundiţa, ornamentat cu motive florale, dar pe suprafeţe mult mai reduse decât aceasta.
Pe lângă veşmintele tradiţionale enumerate, amintim şi două piese purtate ca accesorii: năframa şi traista.
Năframa - este purtată la sărbători şi la ocazii speciale (nunţi sau înmormântări), confecţionată din pânză şi împodobită cu motive variate, realizate fie la ţesut, fie după aceea, prin coasere cu "strămătura" sau "arnici".
Năfrămile erau purtate de tineri şi vârstnici, de bărbaţi şi femei. De remarcat este faptul că năfrămile erau piese de port ce se ofereau ca dar, sau "de pomană" participanţilor la evenimentele deosebite din viaţa satului (logodne, nunţi, înmormântări, etc.).
Traista - este un element de port, care spre deosebire de celelalte, se poartă frecvent şi-n zilele noastre. Ţesută în stative în 4 iţe, traista întâlnită în ţinutul Neamţului este asemeni celor întâlnite pe întregul cuprins al Moldovei. Întâlnim astfel traista: "cadrilată" şi "vărgată". Culorile predominante sunt alb şi negru dar există şi cadriluri în alte nuanţe: galben, roşu, vişiniu, verde etc. Baiera este ţesută asemeni bârneţelor, în 4 iţe.
Spre deosebire de costumul folosit la muncă în zilele obişnuite, care este mai sobru şi mai puţin ornamentat, costumul popular de sărbătoare se caracterizează printr-o bogăţie a ornamentelor, şi o paletă coloristică mai mare.

TEHNICA DE LUCRU A COSTUMELOR
Cu toate diferenţele de ordin decorativ de la un sat la altul, portul popular din judeţul Neamţ, asemeni celui de pe întregul cuprinsul moldav, apare ca o unitate etnoculturală transcrisă din vechime, încă din vremea dacilor.
De-a lungul timpului, portul popular a suferit transformări impuse de progresul societăţii, transformări legate în special de materialele din care acesta era confecţionat. Aşa se face că pânza lucrată în casă a fost înlocuită cu "albita" sau "pânza topită" prelucrată în fabrici. De asemenea s-a renunţat la purtarea sumanelor şi cojoacelor, în locul lor fiind preferate hainele confecţionate industrial, iar opincile au fost înlocuite de pantofi, ghete sau cizme.
Cu toate acestea, costumul popular şi-a păstrat nealterată frumuseţea, autencitatea şi rafinamentul. Şi astăzi, străinii care ne vizitează ţara sunt plăcut impresionaţi de costumul popular. Măiestria lucrului de mână ramâne neîntrecută, româncele fiind recunoscute pentru talentul lor în împodobirea pieselor de port şi a locuinţelor: "Sărăcia căsuţelor e înviorată de belşugul lucrurilor ţesute...Nu poţi călca un astfel de prag, fără respect pentru energia unei femei ca aceasta care lucreaza greu la câmp, e o mamă plină de îngrijire pentru copiii ei, ţese mai mult ea singură îmbrăcămintea alor săi şi mai află vreme şi gust pentru ca să facă a înflori o asemenea industrie casnica" (Portul Popular Moldovenesc - Emilia Pavel )
Într-adevar, se poate vorbi de o industrie casnică atunci când ne referim la confecţionarea pieselor de port popular.
Toate etapele realizării costumului popular se desfăşurau în casă. Torsul, urzitul, răsucitul, ţesutul, vopsitul, cusutul erau realizate manual, cu ustensile mai mult sau mai puţin evoluate. Remarcabile sunt tehnicile utilizate la împodobirea cămăşilor şi bundiţelor. Realizate manual, în cele mai diverse moduri, cu puncte de cusătură dintre cele mai diferite, broderiile se caracterizează printr-un rafinament aparte. Cele mai utilizate sunt punctele de cusătură numite: "cruciuliţa", punctul "în urma acului" cu care se realizează "puii pe faţă şi pe dos". După cel de-al doilea război mondial, în împodobirea cămăşilor au fost folosite şi paietele şi mărgelele, mai ales la costumul de sărbătoare.
Motivele utilizate în ornamentaţia costumului popular sunt diverse: geometrice, fitomorfe, zoomorfe, cosmice şi chiar antropomorfe. Dintre cele mai des întâlnite amintim: "floarea", "bobocul", "strugurele", "frunza de vie", "frunza de stejar", "coarnele berbecului", "musculiţe","luceferi", "melcul", "creanga bradului", "ghinda", etc.

CROMATICA PORTULUI DIN JUDEŢUL NEAMŢ
Asemeni portului de pe întregul teritoriul românesc, şi costumul popular din ţinutul Neamţului se caracterizează prin folosirea pânzei albe (pentru cămăşi, poale şi fuste) pe care se brodau motive tradiţionale în diferite culori. Ornamentele sunt realizate, în cea mai mare parte, într-o singură culoare, cele mai utilizate fiind culorile: negru, roşu, grena sau albastru. Pe lângă acestea , o utilizare destul de largă o au şi nuanţele de galben şi portocaliu, iar, în cazul folosirii motivelor florale, gama coloristică este mult mai extinsă, pe langă culorile menţionate deja, întâlnim şi nuanţe de: verde, violet, maro, etc.
Demnă de remarcat este tehnica utilizată în vopsirea firelor folosite la cusut şi ţesut. Din cele mai vechi timpuri, româncele au utilizat vopsele vegetale pentru obţinerea nuanţelor dorite. Cele mai utilizate nuanţe se obţineau din: coaja de arin, sovârf, frunze de nuc, mesteacăn de dud, coji de nuci verzi, coji de ceapă, flori de sunătoare, din "moţul curcanului" sau din brânduşe. Reţetele utilizate la vopsit, deşi foarte vechi, se mai păstrează încă şi astăzi, dar aria de răspândire a acestui meşteşug este acum mult mai restrânsă.
În ceea ce priveşte folosirea actuală a costumului popular, se poate spune că, din păcate, în zilele noastre, românii apelează din ce în ce mai rar la portul tradiţional. Folosit mai ales de către vârstnici, în zilele de sărbătoare, costumul popular a devenit o raritate. Fenomenul a apărut ca urmare a "civilizării" masive a satului romanesc, ceea ce a dus nu numai la renunţarea purtării lui, ci şi la confecţionarea sa. Cu toate acestea, exista centre meşteşugăreşti în care, la comandă, se execută costume populare. Cele mai cunoscute din judeţ sunt centrele din: PIPIRIG, TÂRGU-NEAMŢ, BORCA şi BICAZUL ARDELEAN. Cu sprijinul Centrului de Informare Turistica "Gh. Iacomi" Piatra Neamt.
Cauta in Neamt
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Teatre, Opera, Circ
Teatrul Tineretului / Youth Theatre
Telecomunicatii
Elc Net SRL
Primarie
Primaria Municipiului Roman
Primaria Roznov
Primaria Faurei
Primaria Agapia
Primaria Bahna
Primaria Baltatesti
Primaria Bicaz-Chei
Obiective turistice
Peştera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Schitul Sfântul Ioan Bogoslovul / St. Ioan Bogoslovul Hermitage
Schitul Vovidenia / Vovidenia Hermitage
Mănăstirea Nechit / Nechit Monastery
Mănăstirea Pângăraţi / Pângăraţi Monastery
Mănăstirea Peştera / Peştera (The Cave) Monastery
Mănăstirea Petru Vodă (Haşca) / Petru Vodă Monastery
Librarii
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA MARATEI
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA MIORITA
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA MIRON COSTIN
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA NR. 9
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA ORION
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA OTILIA CAZIMIR
BIBLIOPOLIS S.A.-LIBRARIA VERONICA MICLE
Muzee
Muzeul de Istorie / History Museum
Muzeul de Artă / Art Museum
Muzeul de Ştiinţele Naturii / Natural Sciences Museum
Muzeul de Istorie / History Museum
Muzeul de Istorie şi Etnografie / History and Ethnography Museum
Colecţia de etnografie şi istorie locală "Nicolae Popa" / Popular Museum "Nicolae Popa"
Muzeul memorial "Calistrat Hogaş" / "Calistrat Hogaş" Memorial Museum

Ghid
Informatii Generale

Asezare
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistritei si pe valea Moldovei, până la confluenta cu Siretul, străjuit de Ceahlău.

Vecini
La nord-vest: Judetul Suceava, la est: Judetele Iasi si Vaslui, la sud: Judetul Bacău, la vest: Judetul Harghita.

Suprafată
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul tării).

Populatie
584.000 locuitori.

Orase
Piatra Neamt, resedintă de judet, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a două râuri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (.. citeste mai mult