Localitati Neamt
Neamt
Turism Neamt
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Neamt

Informatii Generale

Asezare
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistritei si pe valea Moldovei, până la confluenta cu Siretul, străjuit de Ceahlău.

Vecini
La nord-vest: Judetul Suceava, la est: Judetele Iasi si Vaslui, la sud: Judetul Bacău, la vest: Judetul Harghita.

Suprafată
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul tării).

Populatie
584.000 locuitori.

Orase
Piatra Neamt, resedintă de judet, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a două râuri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (de 617 m), la răscruce de drumuri turistice. Se bucură de toate avantajele unei naturi unice,o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase si plăcute, toamne lungi, senine si romantice, ierni blânde, fără geruri mari si zăpadă din abundentă. Este un „mic paradis“ asemeni unei statiuni de vacantă, unde timpul pare să se fi oprit în loc. De aici si numele de „Perla Moldovei“ atribuită pe drept. Cu arhitectură modernă a clădirilor, armonios integrată în peisajul natural. Un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău, supranumit „Olimpul Moldovei“, ori spre minunatele chei ale Bicazului, fie spre Târgu Neamt, pe drumul mănăstirilor - locuri de meditatie unde timpul pare să se fi oprit în loc).Orasul Piatra Neamt are istorie, încă de la mentiunea documentară din 1387 - 1392, cu numele de „Piatra lui Crăciun“, dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici curtea domnească. Regiunea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperiri arheologice de o inestimabilă valoare redând imaginea unei intense vieti neolitice cu un ridicat standard de viată si cu un rafinament artistic exceptional, care a dat nastere cu milenii în urmă culturii Cucuteni. În sec. XV, Ştefan cel Mare construieste Curtea Domnească (Cetatea si Catedrala Sfântu Ioan cu celebra clopotnită, devenită în timp Turnul lui Ştefan) - actualul centru istoric al orasului. Alte orase: Bicaz, Roman, Târgu Neamt.

Relieful
Este variat si în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la munti (ce ocupă mai mult de jumătate din suprafata judetului, în vest), reprezentati de Stănisoara (de 1.531 m), Bistrita (de 1.864 m), Ceahlău (cu vf. Ocolasu Mare de 1907 m -„Olimpul Moldovei“), Tarcău, Hăsmas, compartimentati prin văi longitudinale), la dealurile subcarpatice(Subcarpatii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamtului si Cracău Bistrita, dar si culmile de 900 m ale Dealului Plesului, alungite nord-sud), care se pierd în valea largă, cu caracter de culoar (lărgit prin terase bine dezvoltate, mai ales la confluenta cu râul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile Podisului Bârladului.

Clima
Are caracter continental, cu variatii mari în functie de treptele de relief, cu vânturi predominante din directia nord-vest si vest, iar pe valea Siretului de la nord si sud.

Cursurile de apă
Apartin Bistritei, ce drenează judetul, cu afluentii săi Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău, cursului inferior al Moldovei si unei părti din cursul mijlociu al Siretului la iesirea din judet.

Obiective Turistice

Munti
Masivul Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamt), cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali, denumit si „piatra nestemată a Moldovei“ (D. Cantemir), „urias cu fruntea-n soare“ (G. Cosbuc), „bătrânul rege al Carpatilor Moldovei“ (Al. Vlahută). ceahlăul formează o entitate geografică bine individualizată si, desi are înăltimi moderate (Vf. Ocolasu Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la depărtări enorme. Forma lui, de castel urias ruinat de vânturi,de ploi si ape, cheamă irezistibil la drumetie. Este alcătuit din piramide si turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei si cascade (Duruitoarea, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură) există câte o frumoasă legendă: Dochia (fiica regelui dac Decebal), Turnul lui Butu si Ana (Butu - viteaz ostean al domitorului Alexandru cel Bun), Piatra Lăcrămată, Detunatele, Căciula Dorobantului, Panaghia. Spre aceste „extraordinare evenimente ale geologiei“ au fost deschise multe trasee pentru alpinisti. Dar si numeroase si usor accesibile poteci. În cadrul masivului s-a creat Parcul National Ceahlău ce include o rezervatie naturală complexă, cu numeroase rarităti floristice (Polita cu crini), faunistice si geologice. Alti munti: Muntii Bistritei, Muntii Tarcău.

Chei, defilee si cascade
Defileul Bistritei aurii, tăiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale năvalnice se linistesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României. Cheile Duruitoarea în Masivul Ceahlău, (la 1.021m altitudine), formată pe Pârâul Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce isi anuntă prezenta cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.

Lacuri
Lacul „Izvorul Muntelui“ de la Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, „marea de sub Ceahlău“, constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporasul, se pot închiria salupe.

Rezervatii si monumente ale naturii
„Codrii de aramă“ (la 30 km de Piatra Neamt, 1 km nord de Manastirea Văratec), rezervatie forestieră alcătuită din goruni seculari. Împreună cu „Pădureade Argint“ (mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai Eminescu: „De treci codrii de aramă, / de departe vezi albind / s-auzi mândra glăsuire / a pădurii de argint“. Piatra Teiului, rezervatie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt, urias bloc de calcar format prin eroziune. Pădurea Vânatorii Neamtului, rezervatie forestieră,la 3 km vest-nord de comuna Vânatori, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică. Pădurea Gosmanu, rezervatie forestieră din Muntii Tarcău, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante. Rezervatii geologice la Cernegura, Pietricica, Cozla.

Statiuni
Durău (la 60 km nord-vest de Piatra Neamt, la 6 km de lacul Izvorul Muntelui), statiune climaterică si de odihnă la poalele Masivului Ceahlău, lângă localitatea cu acelasi nume, într-o poiană însorită (la 780 -800 m altitudine). Climatul este sub alpin blând, tonic stimulator, cu aer curat si atmosferă bogată în ozon. Iarna zăpezile sunt abundente, în perioada decembrie- aprilie stratul de zăpadă se mentine la o grosime de 50 cm. Există numeroase posibilităti de practicare a sporturilor de iarnă. În statiune s-a deschis o bază de tratament medical Ayurvedic care foloseste procedee naturiste. Există numeroase posibilităti de drumetii (vezi Masivul Ceahlău si lacul Izvorul Muntelui). Căile de acces sunt: feroviare - gările Piatra Neamt sau Bicaz, apoi cu mijloace auto până în statiune, rutiere - DN 15 de la Bacău sau de la Târgu Mures, cu abatere la Bistricioara. Bicaz (la 28 km vest de Piatra Neamt), centru turistic situat într-o pozitie pitorească, la poalele Masivului Ceahlău (la 430 m altitudine). Poate fi denumit si „portul Bicaz“, prin asezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui „marea Bicazului“, de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporase, bărci cu motor, salupe). Frumusetea locului si a muntelui se îmbină în chipul cel mai fericit cu clima montană creând un loc de maximă atractie turistică.

Vestigii istorice
Cetatea Neamtului de la Târgu Neamt, construită de Petru Musat (sfârsitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea tine sub observatie toată Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortăreată de neânvins. Impunătoarea cetate a intrat în cronici si legende, fiind atestată documentar încă din 1395. Epoca lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire si glorie a cetătii, considerată a fi un adevărat cuib de soimi. Zidurile uriase păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic muzeu. Ruinele Curtii Domnesti din Piatra Neamt, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor si pivnitelor, Biserica, precum si Turnul lui Ştefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m). Vestigiile Cetătii Dacice de la Bâtca Doamnei,lângă Piatra Neamt, cu ziduri masive (cca. 3 m), se aseamănă foarte mult cu cetătile dacice din Muntii Orăstiei. Sanctuarul, locuintele ilustrează înalta civilizatie a dacilor. A fost identificată cu marea asezare geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106 î.Hr. Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, lânga comuna Ceahlău, la 76 km de Piatra Neamt, din sec.XVII, astăzi doar ruine, Ruinele Cetătii Roman, întemeiată de Roman Vodă Musat (1391 - 1394).

Edificii religioase
Mănăstirea Neamtului de la Vânători Neamt, la 16 km de Târgu Neamt, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice românesti, cel mai important focar de cultură si artă al Moldovei medievale. Prima mentiune documentară este din 1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare constructie a lui Ştefan cel Mare (1497). Aici functionează una dintre cele mai vechi biblioteci din tară (peste 600 de ani) precum si un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfăsurată de-a lungul secolelor. Mănăstirea Bistrita, (la 10 km de Piatra Neamt), ctitorită de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se află aici) în 1402 si refăcută de Ştefan cel Mare, care construieste turnul în 1498. Clădirea initială nu se păstrează, ci doar aceea cu care a înlocuit-o Alexandru Lăpusneanu în 1554 (care a adus si pictori priceputi de la Venetia). Mănăstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiset al Tării Moldovei. Detine un valoros muzeu de artă feudală. Mănăstirea Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamt), zidită între 1642 - 1647 din initiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat înfătisarea originală a bisericii. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani.M. Kogălniceanu spunea: „...tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admiratia românilor si stima străinului cunoscător“. Mănăstirea Secu, (la 75 km de Piatra Neamt), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decoratia fatadelor poartă amprenta arhitecturii muntenesti. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare. Biserica „Sfântu Ion“ din Piatra Neamt, (1497 -1498), una dintre putinele din timpul lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală. Biserica Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rares si terminată în 1550 de fiul său, Ilias Vodă, păstrează fresce din sec. XVI. Mănăstirea Pângărati, (la 15 km de Piatra Neamt), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare si reconstruită de Al. Lăpusneanu în 1560. Mănăstirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamt),temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Ştefănită în 1517. Alte edificii religioase: Mănăstirea Tazlău, ctitoriea lui Ştefan cel Mare din 1496 - 1497, Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictură realizată de N. Tonitza, Biserica „Precista“ din Roman, construită între 1568- 1569 de Ruxandra, sotia lui Alexandru Lăpusneanu, Mănăstirea Horaita, la 12 km de Piatra Neamt, din 1725.

Edificii culturale
Casa memorială „Ion Creangă“ de la Humulesti,(la 2 km de Târgu Neamt), casă si locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837 -1889) în nemuritoarele „Amintiri din copilărie“: „Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare si limpede ca cristalul, în care se oglindeste cu mâhnire Cetatea Neamtului de atâtea veacuri“. Casa memorială „Calistrat Hogas“ din Piatra Neamt, păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost si un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de farmec despre frumusetea peisajelor din acest colt de tară: „Eu cred că pădurile au suflet...“. Casa memorială „Mihail Sadoveanu“ de la Vânatori - Neamt, lângă Mănăstirea Neamtului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice. Muzeul memorial „Alexandru Vlahută“ (1859 -1919), lângă Mănăstirea Agapia. Complexul muzeal Judetean de la Piatra Neamt, detine exponate ce oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum „Hora de la Frumusica“, „Sborul Zeitelor“ si „Gânditorul de la Târpesti“.
Cauta in Neamt
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Magazine
Cosmos S.R.L.
ALTEX - EVA
ALTEX - PETRODAVA
ALTEX
ALTEX
FLANCO
FLANCO
Politie
Biroul de Pasapoarte
Inspectoratul Judetean de Politie
Politia Agapia
Presa
Realitatea Press
Ceahlaul
7 zile
Evenimentul de Iasi - redactia Neamt
Informatia Primariei
Monitorul de Neamt
Farmacii
ANAFARM S.R.L.
ARTEMIS I
ARUNCUS S.R.L.
ASCO 98 S.R.L.
BELLADONA S.R.L.
BRADU S.R.L.
CAPRICORN COM S.R.L.
Gari
Compania Nationala Cai Ferate Cfr SA
Constructii Cai Ferate "moldova" SA Iasi Santierul Nr 63 Cfr
Directia Regionala Cfr Iasi Statia Roman - Agentia Marfa
Soc. Comerciala de Vanzare Legitimatii de Calatorie Voiaj Cfr
Telecomunicatii Cfr SA Agentia Regionala de Telecomunicatii Iasi
Transbordare Vagoane Marfa Cfr Tvm SA
Transport Feroviar Marfa Cfr SA Statia Targu Neamt - Politia Cfr

Ghid
Informatii Generale

Asezare
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistritei si pe valea Moldovei, până la confluenta cu Siretul, străjuit de Ceahlău.

Vecini
La nord-vest: Judetul Suceava, la est: Judetele Iasi si Vaslui, la sud: Judetul Bacău, la vest: Judetul Harghita.

Suprafată
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul tării).

Populatie
584.000 locuitori.

Orase
Piatra Neamt, resedintă de judet, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a două râuri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (.. citeste mai mult